FENOMENELE NATURII
Stelele cazatoare sau, in varianta stiintifica, meteorii, sunt cel mai atragator fenomen astronomic pe care il putem observa pe cer cu ochiul liber. Cu toate ca orasele si poluarea incearca sa ingreuneze abilitatea ochiului uman de a le observa, exista inca suficiente locuri intunecate in care putem urmari spectacolul stelelor cazatoare. Atunci cand ne putem raspunde si la intrebarile – cand si unde sa le urmarim, probabilitatea sa fim martorii unei astfel de ploi de foc creste.
Meteroizii (stelele cazatoare) nu pot orbita indelungat in jurul Soarelui, datorita greutatii lor mici. Astfel, cu ajutorul vantului solar, acestia sunt alungati din sistemul respectiv, insa se vor crea altii datorita cometelor (bulgarilor enormi de gheata si praf). Atunci cand Pamantul traverseaza zone cu o frecventa mare de meteorizi, acestia vor intra in atmosfera si vor produce ploi de stele cazatoare. Exista asemenea curenti de meteori in lunile aprilie, august, noiembrie, decembrie.
Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce constau în vibrații originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.
Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri:
1. Naturale:
· deplasarea plăcilor tectonice
· erupții vulcanice
· impactul cu meteoriți
2. Antropice ( non-seismice)
· mijloacele de transport (produc minicutremure)
· explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear subteran)
· edificii care se surpă (mine abandonate de exemplu)
Anual se înregistrază circa 500.000 de mișcări seismice, însă doar 0,2% din ele pot provoca pagube.
Urmări ale mișcărilor seismice: energia eliberată declanșază avalanșe și valuri seismice, produce modificări ale mediului natural și antropic în funcție de intensitatea și de modul de propagare a undelor, cu pierderi umane și economice.
TOP CELE MAI MARI CUTREMURE DIN ULTIMUL SECOL:
- 22 mai 1960: CHILE - un cutremur cu magnitudinea de 9,5 a fost urmat de un tsunami devastator în mai multe ţări cu deschidere la Oceanul Pacific, soldându-se cu 5.700 de morţi în Chile, 61 în Hawaii şi 130 în Japonia.
- 27 martie 1964: ALASKA - un cutremur de 9,2 produs în apropiere de strâmtoarea Prinţul William, urmat de un tsunami, provoacă moartea a peste 100 de persoane.
- 26 decembrie 2004: ASIA - un cutremur de 9,1 în largul insulei Sumatra provoacă un tsunami care devastează circa zece ţări vecine şi provoacă moartea sau dispariţia a peste 220.000 de persoane.
- 4 noiembrie 1952: URSS - un cutremur cu magnitudinea 9 în peninsula Kamceatka, urmat de un tsunami devastator resimţit până în Chile şi Peru, provoacă peste 2.300 de morţi.
- 11 martie 2011: JAPONIA - un cutremur cu magnitudinea 9, urmat de un tsunami gigantic devastează regiunea Tohoko (nord-est), provocând peste 19.000 de morţi şi dispăruţi şi generând un grav accident nuclear la centrala Fukushima.
- 31 ianuarie 1906: ECUADOR - un cutremur de 8,8 în largul coastelor Columbiei şi Ecuadorului generează un tsunami în urma căruia mor circa 1.000 de persoane.
- 27 februarie 2010: CHILE - un seism cu magnitudinea de 8,8 şi un tsunami afectează zona central-sudică a statului Chile şi provoacă peste 520 de morţi şi dispăruţi.
- 9 martie 1965: ALASKA - un cutremur de 8,7, urmat de un tsunami, afectează insulele Aleutine.
- 28 martie 2005 - INDONEZIA - un seism de 8,7 în apropiere de insula Nias, în largul Sumatrei, provoacă moartea a 900 de persoane şi rănirea altor 6.000.
- 9 martie 1957: ALASKA - un cutremur de 8,6 afectează insulele Andreanof şi provoacă un important tsunami.
Aici aveti un tutorial in limba romana: www.youtube.com/watch?v=N_bZvdFdfuQ
Tsunamiul sau valul mareic reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se propagă prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupții subacvatice, sau și a unor cutremure submarine sau de coastă foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter).
Valul tsunami (din limba japoneză: val de port) se propagă diferit față de valul obișnuit. În larg, la ape adânci, valul mareic prezintă viteze foarte mari: de la 300 la 700 Km/h, și se propagă în toată masa apei (pe toata adâncimea oceanului), nu doar la suprafață ca valul obișnuit creat de vânturi. Înălțimea lui variază de la câteva zeci de centimetri până la câțiva metri. El se înalță spre coastă, căpătând aspectul unui mal teșit, măturând în continuare fundul oceanului, pentru ca la mal să se manifeste ca un zid de apă care năvălește pe uscat. Un tsunami poate provoca pe țărm în câteva minute victime umane numeroase și pagube majore.
*Simularea miscarii particulelor intr-un val *La mică adâncime, viteza de propagare şi lungimea deundă scad, iar amplitudinea creşte
Ploaia este o formă de precipitații atmosferice. Ploaia se formează când diferite picături de apă din nori cad pe suprafața Pamântului în formă lichidă. Nu toată ploaia ajunge în sol. Unele picături de apă se evaporă în timpul căderii și nu mai ajung în pământ. Acest fenomen este mai ales întâlnit în zonele deșertice și numit virga.
Ploaia este o parte importantă a circuitului apei în natură și are loc după ce apa care s-a evaporat din râuri, lacuri, oceane, ș.a.m.d. se condensează ajungând picături de apă și cade pe pământ, întorcându-se înapoi în pârâuri, râuri, lacuri. Procesul formării ploii este numit și efectul Bergenol.
