Un domnitor macabru - Vlad Ţepeş denumit si Dracula!

19.11.2017 22:39

Vlad Ţepeş a devenit cunoscut lumii ca un personaj nemilos şi dornic de vărsare de sânge. 

Într-o relatare contemporană voievodului din secolul al XV-lea, Michel Beheim descria unul dintre ospeţele macabre date de cel supranumit Dracula. 

 

1. Ospeţe canibalice Potrivit autorului, Ţepeş ar fi invitat câţiva oaspeţi la conacul său, pe care i-a ucis în chinuri groaznice. Dracula şi-a continuat apoi festinul, înconjurat de trupurile victimelor sale şi chiar ar fi muiat pâinea în găleţile de sânge. Autorii legendelor slave din secolul al XV-lea oferă o relatare asămănătoare despre festinurile lui Vlad Ţepeş. „Odată se ospăta sub trupurile oamenilor morţi, care erau puşi în ţeapă, mulţime mare, împrejurul mesei lui. Iar el mânca în mijlocul lor şi cu aceasta se desfăta”, se arăta într-o povestire despre Dracula. 

2. I-a pedepsit pe boieri pentru trădare Legendele vremii sale arătau că Vlad Ţepeş a trăit în prizonierat la turci, iar la întoarcerea în ţară a aflat că tatăl său, Vlad al doilea, a fost trădat şi a sfârşit într-un mod groaznic, fiind îngropat de viu: iar pentru că a considerat că mulţi dintre boieri au contribuit la trădarea acestuia, fără să ştie însă cine, a decis uciderea a sute de oameni. Pe mulţi i-a atras în palatul său, invitându-i la ospeţe, însă la finalul petrecerilor, soldaţii lui Dracula îi ucideau. La rândul său, Vlad Ţepeş a fost detronat şi trimis în exil, în Ungaria, în urma unor trădări. 

3. Ce înseamnă Dracula Vlad Ţepeş ar fi moştenit numele Dracula de la tatăl său, Vlad al doilea, Dracul, membru al Ordinului Dragonului. Unii autori susţin că, în copilărie, Vlad Ţepeş ar fi fost implicat în acest ordin cavaleresc. Ordinul Dragonului, înfiinţat la începutul secolului al XV-lea de regele ungar Sigismund de Luxemburg. „La naştere Vlad Tepeş era fiul unui pribeag, al unui pretendent la tronul Ţării Româneşti ca multi alţii. Curând însă, tânărul vlastar va fi cocon domnesc, după ce s-a aflat că tatăl său s-a întors de la Nurenberg, de la curtea lui Sigismund de Luxemburg, cu investitura de domn, dar şi de cavaler al Ordinului Dragonului”, relata istoricul Ion Minca. 

4. Umorul negru al lu Dracula Dracula ar fi avut simţul umorului, susţin unii istorici, însă umorul său era unul negru, amestecat cu sadism. Ţepeş ar fi remarcat, cu plăcere cum se zbăteau cei traşi în ţeapă, înainte de a muri. O altă legendă vorbeşte despre modul straniu în care le-a răspuns solilor otomani care i s-au înfăţişat, fără a-şi scoate fesurile de pe cap. Solii i-au spus lui Vlad Ţepeş că aceasta este tradiţia lor, iar voievodul, răspunzându-le că vrea să o întărească, a poruncit ca fesurile turcilor să fie fixate cu câte un cui, bătut direct în cap. O slugă care nu a mai putut să îndure mirosul cadavrelor şi şi-a astupat nasul a fost trasă în ţeapă, iar Dracula i-ar fi spus: „Tu trebuie să trăieşti acolo sus, pentru că putoarea nu poate să ajungă până la tine”. 

5. Cum pedepsea Vlad Ţepeş Tragerea în ţeapă era cea mai frecventă pedeapsă acordată de voievod, indiferent dacă persoanele condamnate la moarte au fost acuzate de furt sau crimă. „Cruzimea lui era atât de mare, încât dacă un om dintr-un sat săvârşea vreo nelegiuire, îi trăgea în ţeapă pe toţi locuitorii acelui sat”, îl descria cronicarul turc Tursun Bei. Dracula ar fi ordonat moartea prin alte metode: un hoţ a fost fiert de viu, iar trupul său a fost dat apoi prietenilor săi, care au fost siliţi să îl mănânce. Supărat de numărul mare al „leneşilor”, Ţepeş ar fi poruncit să fie adunaţi toţi, alături de bolnavi şi săraci. Au fost  introduşi într-o casă mare, au fost ospătaţi, iar apoi uşile au fost ferecate pe dinafară şi slujbaşii săi au dat foc casei. 

6. Cana de aur Una dintre legendele mai puţin sângeroase despre Draculaeste cea a cănii de aur. Vlad Ţepeş ar fi dat poruncă să fie aşezată o cupă mare de aur lângă o fântână vestită din Târgovişte şi oricine să poată bea cu ea. Nimeni nu a îndrăznit să fure acel pocal, deşi mii de oameni sărmani locuiau în acele vremuri în oraş. 

7. A otrăvit fântânile În secolul al XV-lea, Muntenia a fost sub ameninţarea constantă a turcilor. Iar pentru că oastea lui Ţepeş a fost nevoită să se retragă, acesta a decis pârjolirea pământurilor, otrăvirea fântânilor şi arderea satelor prin care urma să treacă armata otomană, ca aceasta să nu aibă hrană şi să nu se poată odihni. De asemenea, voievodul a trimis suferinzi de boli mortale ca lepră, tuberculoză, sifilis şi — în număr mai mare — ciumă bubonică în tabăra turcească, să infecteze cât mai mulţi otomani. Flămândă, însetată şi înficoşată armata sultanului şi-a pierdut din încredere şi s-a temut de armata lui Ţepeş. 

8. Misterul întemniţării lui Vlad Ţepeş Din toamna anului 1462, Vlad Ţepeş a fost arestat la ordinul lui Matia Corvin şi trimis în exil la Vişegrad, lângă Buda, pentru o perioadă de 12 ani, fiind acuzat de trădare. Vlad Ţepes avea o bună libertate de mişcare în timpul şederii sale în Ungaria, arătau unele documente. „I s-a cedat o casă în Pesta, primea subsidii, iar după 1474 documentele ne arată că avea în proprietate o casă la Pécs”, potrivit cercetătoarei Maria Roşu. Alte şegende vorbesc despre întemniţarea sa, într-un mod sumbru: „vâna şoareci şi punea să i se cumpere păsări la târg, pe aceste animale satisfăcându-şi pofta de a chinui”, scriau autorii legendelor slave. 

9. Unde a dispărut trupul său Potrivit istoricilor, Vlad Ţepeş a murit asasinat pe un deal în apropiere de Bucureşti. Unii autori susţin că a fost decapitat, iar capul său a fost trimis sultanului. Dracula ar fi fost ucis de proprii săi camarazi, după ce a fost condamnat cu un turc. „Au venit asupra ţării lui turcii şi au început să jefuiască. I-a atacat şi turcii au început să fugă. Oastea lui Vlad Ţepeş a început să-i taie fără milă şi i-a gonit, iar Ţepeş, de bucurie, s-a suit pe un deal să vadă cum taie pe turci. S-a rupt astfel de oastea celor apropiaţi lui şi s-a travestit ca turc. Apropiaţii lui l-au socotit drept turc. Şi l-a lovit unul cu lancea. El, văzând că este omorât de către ai săi, îndată a omorât cu sabia pe cinci dintre ucigaşii săi. Pe el însă l-au străpuns cu multe suliţe şi astfel a fost omorât”, a arătat cuviosul Eufrosin. Nu se cunosc detalii despre locul în care a ajuns trupul lui Vlad Ţepeş. 

10. Câţi oameni a ucis Potrivit unor istorici, cel puţin 40.000 de oameni au murit din ordinul lui Vlad Ţepeş, iar multe dintre cadavre au fost folosite la decorarea grădinilor sale. Peste 20.000 dintre victimele sale au fost otomanii care au murit în bătăliile purtate de acesta la sud de Dunăre. „În faţa cetăţii de lemn unde îşi avea reşedinţa, el a pus, pe o lungime de şase mile, să i se împletească două rânduri de garduri, pe lângă care a pus mărăcini, spunând că îşi face o grădină. Apoi a umplut locul dintre cele două garduri cu unguri, moldoveni şi valahi traşi în ţeapă. În afară de aceasta, împrejurimile cetăţii fiind împădurite, de fiecare cracă atârnau nenumăraţi oameni spânzuraţi şi poruncise că oricine va lua jos pe unul dintre spânzuraţi să fie spânzurat în locul aceluia”, scria Tursun Bei.